Corporatismul este o ideologie politică care pledează pentru organizarea societății de către grupuri de interese majore sau grupuri corporative, cum ar fi agricultură, afaceri, etnie, muncă, militară, patronaj sau afilieri științifice, pe baza intereselor lor comune. Teoretic se bazează pe interpretarea unei comunități ca corp organic. Termenul de corporatism se bazează pe cuvântul latin „corpus” care înseamnă „corp” sau „structură”.
În statul corporativist, aceste grupuri corporative sunt recunoscute și acordate anumite puteri de către stat, cu intenția de a permite fiecărui grup să-și reprezinte propriile interese în cadrul procesului politic. Acest lucru este în contrast cu pluralismul, în care multe grupuri concurează pentru influență și putere, dar niciunul nu este recunoscut oficial sau nu i se acordă privilegii speciale de către stat.
Corporatismul își are originea în Evul Mediu târziu cu sistemul breslelor de organizare economică, în care breslele de meșteșuguri și breslele de comercianți organizau economiile locale. Ideea era că societatea funcționează cel mai bine atunci când sectoarele sale economice erau organizate în aceste organisme profesionale, fiecare dintre ele ar lucra împreună pentru binele comun al societății.
În epoca modernă, corporatismul a fost formulat pentru prima dată la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Biserica Catolică, ca răspuns la provocările atât ale socialismului, cât și ale capitalismului neîngrădit. Viziunea Bisericii despre corporatism a fost conturată în enciclica Rerum Novarum a Papei Leon al XIII-lea din 1891, care pleda pentru dreptul muncii de a forma sindicate, dar a respins conflictul de clasă și abolirea proprietății private.
În secolul al XX-lea, corporatismul a devenit o parte cheie a sistemelor economice ale statelor fasciste precum Italia sub Benito Mussolini. Regimul lui Mussolini a organizat economia italiană în mari corporații sectoriale, fiecare dintre acestea trebuind să reprezinte interesele membrilor săi, dar în practică era controlată de statul fascist.
Cu toate acestea, corporatismul nu este asociat exclusiv cu fascismul. A fost, de asemenea, o caracteristică a multor state non-fasciste, în special în Europa de Vest, unde negocierile corporatiste între muncă, afaceri și stat a fost o caracteristică cheie a politicii economice. În aceste cazuri, corporatismul este adesea asociat cu modele de parteneriat social în care guvernul, angajatorii și sindicatele colaborează pentru a stabili politica economică.
În concluzie, corporatismul ca ideologie politică se bazează pe organizarea societății în grupuri corporative, fiecare reprezentând propriile interese. Istoria sa se întinde de la Evul Mediu târziu până în prezent, cu diverse manifestări în diferite sisteme politice și economice.
Cât de asemănătoare sunt convingerile tale politice cu problemele Corporatism ? Ia testul politic pentru a afla.
